Hè di primura cunnosce i sfarenti variabili macroeconomichi, per sapè à cosa servenu è cumu ci influenzanu cum'è cittadini.
Per questa ragione, sottu vi diceremu tuttu ciò chì tocca à e variabili macroeconomiche è ecunomicu.
Index
- 1 Variabili macroecunomichi, à chì serve?
- 2 Per quali studii macroeconomichi ponu esse aduprati
- 3 L'ambiente puliticu è varianti macroeconomichi
- 4 Chì strategie sò aduprate
- 5 Ciò chì accade quandu investite à l'internu
- 6 Chì sò e variabili macroeconomiche più pertinenti
- 7 U disimpiegu cum'è variante macroeconomica di un paese
- 8 Indicatori di offerta è dumanda in variazioni macroeconomichi
- 9 Demanda aggregata è offerta
- 10 Variabili microecunomichi: chì sò?
Variabili macroecunomichi, à chì serve?
La scopu di e variabili macroeconomichi, fucalizza nantu à scopre chì tippu d'attività ecunomica in un paese è ancu cum'è basa crede chì si evolverà nantu à i mesi in quellu stessu locu. Per realizà queste statistiche, ciò chì hè fattu hè piglià in contu certi indicatori per mezu di i quali cunnosceremu a situazione ecunomica di u paese, qualessu hè u so livellu di cuncurrenza glubale è induve si dirige u paese.
Dopu avè cunduttu stu studiu pudete sapè chì cumpagnie sò i migliori artisti in u paese è ancu, fate sapè chì imprese sò megliu situate in quellu paese.
Per quali studii macroeconomichi ponu esse aduprati
I studii di e variabili macroeconomiche ponu esse aduprati per acquistà una o più imprese in un paese. A macroeconomia hè impurtante perchè hè quellu chì per mezu di i criteri è di e raccomandazioni pulitiche sia fiscali sia monetarie.
Attraversu u e variabili macroeconomiche pudete cunnosce a stabilizazione di u costu di e cose in un paese in u mercatu liberu. Si capisce chì u paese hè stabile quandu i prezzi ùn aumentanu nè calanu in ogni mumentu.
L'ambiente puliticu è varianti macroeconomichi
L'analisi chì si facenu cunnosce varianti macroeconomichi, devenu sempre esse realizati per pudè determinà ogni tippu di risicu puliticu annantu à l'ecunumia attuale o l'ecunumia futura.
Quandu l'investimenti da l'esternu sò accettati, stu risicu hè radduppiatu postu chì u guvernu chì vende pò camuffà e prestazioni o ancu sequestrà l'assi di e cumpagnie.
Chì strategie sò aduprate
Questu pò esse fattu aghjustendu i flussi di cassa previsti in un prughjettu. Pudete ancu fà cù u tassi di scontu chì sò adattati à u risicu di u bilanciu tutale di u paese.
U modu propiu per fà hè adeguà i flussi di cassa nantu à i prughjetti individuali chì facenu usu di un paràmetru glubale per sfarenti prughjetti.
Ciò chì accade quandu investite à l'internu
Quandu sò accettati investimenti stranieri, stu risicu hè radduppiatu postu chì u guvernu chì vende pò camuffà e prestazioni o ancu impatrunissi di l'assi di e cumpagnie.
Questu pò esse fattu aghjustendu i flussi di cassa previsti in un prughjettu. Pudete ancu fà cù u tassi di scontu chì sò adattati à u risicu di u bilanciu tutale di u paese.
U modu propiu per fà questu hè di adattà i flussi di cassa per i prughjetti individuali chì facenu usu di un aghjustamentu glubale per diversi prughjetti.
Chì sò e variabili macroeconomiche più pertinenti
Dopu ci daremu un ochju vicinu da u e variabili macroeconomichi più impurtanti:
Produttu internu brutu
Dentru e variabili macroeconomiche, una di e prime cose cunsiderate hè PIB. Questu hè u valore di i servizii è di i beni di un paese chì sò produtti da e cumpagnie. E persone chì travaglianu in a zona durante un periodu specificu di tempu sò ancu contate. I settori di l'ecunumia chì sò presenti in questu casu sò primari, secondarii è terziari.
Per avè una vera variabile macroeconomica, Tutti i beni chì sò stati pruduciati in quellu paese devenu esse presi in considerazione, indipendentemente da se sò stati venduti o micca. A somma di tuttu include ancu cumpagnii internaziunali. Per esempiu, se circhemu a variabile per a Spagna, e cumpagnie straniere seranu ancu tenute in contu.
A prima di risicu
U primu di risicu o risicu di un paese, hè a seconda cosa chì deve esse pigliata in contu quandu si calculanu e varianti macroeconomichi. A prima di risicu hè a prima chì l'investitori danu quandu facenu acquisti di u debitu di un paese.
Stu costu in più hè necessariu da tutti l'investitori per cumprà obbligazioni in ogni paese. L'investitori ricevenu un ritornu superiore quandu piglianu rischi di cumprà in paesi per uttene un bonu ritornu.
Cumu hè calculatu stu premiu?
Tutti i paesi emettenu obbligazioni chì sò scambiate in mercati secundarii è in chì u tassu d'interessu hè stabilitu secondu a dumanda. U primu hè calculatu da a differenza trà i bonds di 10 anni chì un paese in l'Unione Europea hà, paragunatu à quelli emessi da a Germania.
Inflation
L'inflazione hè unu di i variabili macroeconomichi più impurtante, chì hè quellu chì indica direttamente l'aumentu di i prezzi in modu generalizatu.
Generalmente, un cuntu di un annu hè fattu è questu include micca solu i beni di un paese, ma ancu tutti i servizii.
Chì fattori si verificanu in l'inflazione
Dentru l'inflazione ci sò parechji fattori. Unu di i principali hè a dumanda; Quandu a dumanda di un paese cresce, ma u paese ùn hè micca prontu per questu, ci hè una crescita di i prezzi.
U secondu hè l 'offerta. Quandu sta situazione hè perchè u costu di i pruduttori cumincia à aumentà è cumincianu à aumentà i prezzi per mantene i so prufitti.
Di causati suciali. Questu accade in casu chì a crescita di i prezzi sia attesa in u futuru, ma i collezionisti cumincianu à carica più caru prima di u tempu.
Tassi d'interessu in variazione macroeconomica
Hè un altru fattore chì si tene contu di e variazioni macroeconomiche. In un paese, i tassi d'interessu i più impurtanti sò quelli stabiliti da a banca centrale. U soldu hè prestatu da u guvernu à e banche è queste banche a so volta li danu à altre banche o à individui.
Quandu u soldu hè prestatu, hè basatu annantu à i tassi d'interessu di quella banca è chì deve esse restituitu cù u restu di i soldi.
U cambiu
Un altru puntu impurtante in u e variabili macroeconomiche hè u tasso di cambio. U tasso di cambio hè sempre misuratu trà duie valute principali è questu hè decisu ancu da a Banca Centrale Europea. U tasso di cambio hè unu di i punti più impurtanti quandu si tratta di sapè se a valuta di un paese hè svalutata o rivalutata.
Bilancia di pagamenti
Bilanciu di pagamentu Hè qualcosa chì deve sempre esse tenutu à mente quandu si prova à cunnosce e variabili macroeconomiche. Quì, ciò chì si conta sò i flussi finanziarii chì un paese hà durante un certu tempu, chì ghjè nurmalmente un annu.
Dentru a bilancia di pagamenti ci sò parechji tippi per calculà a variante ecunomica:
- Bilancia di cummerciu. U bilanciu cummerciale hè quellu chì cuntene l'esportazioni di i tipi di merchenzie, è ancu i tipi di redditu.
- Bilanciu di beni è servizii. Quì u bilanciu cummerciale è u bilanciu di i servizii sò aghjuntu. Eccu induve entranu i servizii di trasportu, i trasporti di merci, l'assicuranza è u turismu, ogni tipu di redditu è assistenza tecnica.
- Bilanciu di u cuntu currente. Quì i beni è i servizii di un paese sò aghjunti, in più di l'operazioni chì sò state effettuate da trasferimenti. Questu bilanciu include ancu i rimpatri di immigranti chì ghjunghjenu in u paese, l'aiutu internaziunale chì hè datu à parechji paesi o i donazioni fatti à urganizazioni internaziunali.
- Scala di basa. Quì, avemu a somma di u cuntu currente più i capitali à longu andà.
U disimpiegu cum'è variante macroeconomica di un paese
U disoccupazione in un paese hè u numeru di disoccupati chì un paese hà. A definizione di una persona disoccupata hè a persona chì vole travaglià ma ùn pò truvà un travagliu è micca tutte e persone in un paese chì ùn travaglianu micca à u mumentu.
Cunnosce u tassu di disimpiegu di un paese, A percentuale di e persone chì sò disoccupate deve esse ripresu nantu à a quantità di a populazione attiva.
Per chì una persona si dica chì entre in forza di travagliu, deve esse più di 16 anni. In Spagna, ci sò dui mezi per mezzu chì u tasso di disoccupazione pò esse misuratu è sò u serviziu di l'occupazione di u Statu o indagini di forza di travagliu.
Indicatori di offerta è dumanda in variazioni macroeconomichi
In questu casu, l'indicatori di fornitura sò quelli chì ci parlanu di u offerta ecunomica di un paese. In questi indicatori ci sò l'indicatori di fornitura di l'industria, l'indicatori di custruzzioni è l'indicatori di serviziu.
In quantu à l'indicatori di dumanda, sò indicatori di cunsumu, indicatori di dumanda d'investimentu è infine quelli relativi à u cummerciu esternu.
Demanda aggregata è offerta
Stu mudellu pruvà à definisce u presente ecunomicu analizà a produzzione di un periodu è i prezzi esistenti attraversu e funzioni aggregate di offerta è dumanda. Hè u strumentu fundamentale per studià e sfarente fluttuazioni di a pruduzzione è di i prezzi grazia à un mudellu matematicu chì pò esse riprisentatu gràficamente. Grazie à questu strumentu, serve per supportà per capisce e cunsequenze di e diverse pulitiche ecunomiche è di conseguenza per esse capace di analizzà l'impattu nantu à e variabili macroeconomiche.
I cumpunenti per fà sta analisi sò quelli di l'offerta è di a dumanda aggregata.
- Demanda aggregata: Hè una raprisentazione di u mercatu di beni è servizii. Si compone di cunsumu privatu, investimenti privati, spese publiche, è in i casi di economie aperte di spurtazioni nette (esportazioni menu impurtazioni).
- Offerta aghjuntu: Hè a quantità totale di beni è servizi chì sò offerti à diversi prezzi media. Cusì stu mudellu hè adupratu per analizà l'inflazione, a crescita, a disoccupazione è, in breve, u rolu chì a pulitica monetaria ghjoca.
Variabili microecunomichi: chì sò?
Sò quelle variabili chì cuncernanu u cumpurtamentu ecunomicu individuale. Pò esse à tempu imprese è cunsumatori, investitori, travagliadori è a so interrelazione cù i mercati. L'elementi chì entranu in ghjocu per esse analizzati sò generalmente merci, prezzi, mercati è i diversi agenti ecunomichi.
A seconda di quale agente individuale hè studiatu, alcuni studii o altri applicanu. Per esempiu in i cunsumatori, a teoria di u cunsumadore hè presa in cunsiderazione. Da quì, e vostre preferenze, bilanci, utilità di i prudutti è tippi di merchenzie, permettenu di scopre cumu si consumerà. Similmente, per e cumpagnie, ci hè a teoria di u pruduttore in funzione di a produzzione, di a maximizazione di u prufittu è di e curve di costi. In quantu à i mercati, a struttura è i mudelli di cumpetizione perfetta è imperfetta tendenu à esse analizate.
4 cumenti, lasciate i toi
MI PIACE PIÙ I VOSTRI CRITERI IN I DIFFERENTI CAMPI DI L'ECONOMIA CHE VOI FOCATE. SONU UN SEGUITORE DI E TUE PUBLICAZIONI, SONU UN STUDENTE DI AMMINISTRAZIONE D'IMPRESA È E VOSTRE PUBBLICAZIONI SONU TROPPU D'UTILITÀ IN A MIA CARRIERA.
FELICITAZIONI SUSANA URBANO ..
I MIEI NOMMI È JULIANA ..
SONU DI ECUADORE ..
Queste publicazioni duverianu leghje tutti l'omi è cambierà u mondu in parechji aspetti, quantu hè impurtante avè un'idea di cumu si move l'ecunumia di i diversi paesi è cusì piglià alternative. Saluti da Quito - Ecuador.
Bona infurmazione; ancu se hè un pocu male scrittu è alcune parti sò incoerenti.
L'usu di e variabili ecunomiche hè assai impurtante chì u paese abbia fonti vere è affidabili. obiettivi ogettivi è puntuali di e variabili ecunomiche fundamentali, per cunnosce a so tendenza vera è puntuale, per preparà piani ecunomichi naziunali è previsioni, affinchì l'unità ecunomiche possinu piglià decisioni vicinu à a realtà futura, stabiliscenu un sistema di cuntrollu di queste variabili, è sopratuttu per stabilisce meccanismi di misurazione per cunnosce a so tendenza, risultati è inferenza in l'ecunumia di unità ecunomiche.